Care este de fapt adevărul despre mâncarea tradiţională a românilor vedeţi în rândurile de mai jos.

Cu toate că românii consideră că mâncarea de la ţară este extrem de sănătoasă, nutriţioniştii atrag atenţia cu privire la riscurile la care se expun cei care consumă alimente precum slănina cu ceapă, mai ales în combinaţie cu cele mai tari băuturi româneşti, ţuica sau pălinca.În fuga disperată spre tradiţiile româneşti, am ajuns să credem, ca popor, că trdiţionala slănină cu ceapă, stropită cu ţuică, este o mâncare sănătoasă „de la ţară”, naturală, fără E-uri şi prin urmare mai bună decât produsele din supermarketuri.

Conform specialiştilor, această idee adânc împământată în popor nu este decât un un mit extrem de greşit. Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Nicolae Hâncu spune că slănina este extrem de nesănătoasă, chiar dacă se consumă cu ceapă şi palincă.

“Mitul alimentaţiei sanătoase de la ţară nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puteric aceste lucru spunând că alimentaţia sau sfaturile ce ne trimit la alimentaţia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat. Eu ştiu ce mâncau bunicii şi cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prăjeli gătite în grăsimea de porc, se bea lapte de bivoliţă cu grăsimea de două degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregătea alimente nesănătoase. Nu înţeleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul către o alimentaţie ce deloc, deloc nu era sănătoasă”, a declarat, pentru Adevărul, profesorul Nicolae Hâncu, medic primar diabet nutriţie şi boli metabolice, specialist în nutriţie.

Citeste si  Cât de bogat este noul iubit al lui Carmen de la Sălciua! Cosmin Isăilă are hotel, restaurant, vilă în Sibiu şi mai multe maşini!

Acesta a explicat ce explicat ce înseamnă de fapt slănina cu ceapă şi palincă din punct de vedere nutriţional.

„Slănina înseamnă grăsime saturată extrem extrem de nesănătoasă pentru orgaism, chiar dacă e cu ceapă şi ţuică. Nu are nicio legătură cu sănătatea. Ţăranul român ce se ducea şi lucra de dimineaţa de la 5 până apunea soarele, la muncă, trebuia să-şi pună ceva de mâncare? Îşi punea ce avea şi el, o bucată de pâine, slănină care nu se strica şi apă. Să nu credeţi că bea ţuică acolo, pe câmp. Eventual o bea acasă, când sosea. Cei de la ţară care aveau o condiţie economică bună mâncau nesănătos, iar cei ce nu aveau o condiţie economică bună pur şi simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este în regulă. O alimentaţie sănătoasă aşa cum o recomandă nutriţionişti astăzi, aproape nu exista în urmă 50 ani, pentru că despre această perioadă vorbim. Sigur că veţi veni să spuneţi că ţăranul avea activităţi fizice intense, dar atunci nu existau săli de sport, bazine de înot. Recomandările pe care medicii le fac astăzi şi care sunt urmate nu existau atunci. Mă refer la practicarea sportului, fumatul era la el acasă, la fel şi consumul de alcool. În loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivoliţă. În casa bunicilor mei laptele de bivoliţă era considerat un simbol al sănătăţii. Azi îl mai consumă cineva? Nu”, a mai spus specialistul.

Citeste si  Fost şef de stat, mort la doar 46 de ani. Doliu în toată ţara, preşedintele era iubit şi ca sportiv şi ca politician

Vezi cele mai noi Stiri Vdtonline.com

Loading...