Ajunul Bobotezei este considerata prima zi de post negru din an, in care nu se mananca si nu se bea nimic, fiind urmata de Boboteaza si de ziua Sfantului Ioan, care incheie ciclul sarbatorilor de iarna.

Boboteaza, serbata in 6 ianuarie este considerata si ziua nasterii spirituale a Mantuitorului Iisus Hristos. Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, dupa 11 zile de sarbatori in care nu au mai fost restrictii alimentare. „inainte de Boboteaza, avem o zi in care se ajuneaza, oamenii pregatindu-se astfel pentru marea sarbatoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregatire duhovniceasca prin post aspru pentru a preintampina aceasta mare sarbatoare a Botezului Domnului“, spune parintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Calarasului, citat de adevarul.ro.

Credinciosii tin post aspru sau chiar post negru, luand numai dimineata Agheasma Mare, pe care o au pastrata din anii trecuti. „Boboteaza este ultima zi a ciclului sarbatorilor de Anul Nou, marcata in calendarul crestin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de fortele malefice. Sarbatoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reinnoire a anului: local se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se soroceste vremea si belsugul holdelor in noul an, se deschide cerul si vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Ialomita.

Citeste si  Doliu în muzica românească! A murit o celebră interpretă de muzică populară

Traditia spune ca in ajunul Bobotezei oamenii pregatesc o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din „camera de curat” se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se asaza douasprezece feluri de mancare: coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „galuste” ) umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” – bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, „varzare” – placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.

Citeste si  Ne va lipsi enorm! Ionut Dolanescu a facut anuntul trist despre Maria Ciobanu

Superstitia cel mai des intalnita este cea care spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inel un fir rosu de matase si o un fir de busuioc, pe care le pun sub perna. Baiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor casatori.

In noaptea de Ajun, fetele de maritat isi pun busuioc sub perna pentru a-si visa viitorul sot. Exista credinta potrivit careia daca in dimineata de Ajunul Bobotezei pomii sunt incarcati cu promoroaca vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, nici macar jaratic. Traditia populara mai spune ca Ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda.

In Ajunul Bobotezei, in ziua de Boboteaza, de Sfantul Ioan Botezatorul si opt zile dupa aceea, nu se spala rufe, pentru ca apele sunt sfintite.

Citeste si  Tichete cadou de sarbatori pentru angajati, inainte de Craciun