Meteorologii anunţă că riscul de producere a avalanşelor în Munţii Făgăraş şi în Munţii Bucegi este mare, de gradul 4 pe o scară de la 1 la 5, adică cod roşu, până vineri seara. În celelate masive, riscul se menţine însemnat.

Evoluţia vremii:

Intervalul 03.01.2019 ora 20 – 04.01.2019 ora 20:

Vremea va fi geroasă. Cerul va fi variabil, temporar noros și pe arii restrânse se vor semnala ninsori slabe. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări temporare, îndeosebi în zonele înalte. Local se va semnala ceață însoțită și de depuneri de chiciură.

Peste 1800 m: temperaturi minime: -23 la -17 gr.C; temperaturi maxime: -18 la -13 gr.C
Sub 1800 m: temperaturi minime: -17 la -12 gr.C; temperaturi maxime: -13 la -9 gr.C

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraș: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, stratul instabil din partea superioară care măsoară pe alocuri 30 cm s-a consolidat ușor. La suprafață este prezent un strat subțire de zăpadă proaspătă, depusă peste o crustă subțire de gheață. În intervalul următor, la aceasta se vor adăuga strat de zăpadă proaspătă de aproximativ 10 cm. Atât la suprafață, cât și în profunzime regăsim plăci de vânt, mai ales pe versanții cu expoziție sudică. Vântul, care va continua să prezinte intensificări îndeosebi în prima parte a intervalului, va viscoli și spulbera zăpada formând în continuare depozite însemnate în zonele adăpostite.

Citeste si  Și-a ucis bebelușul pentru că nu i-a schimbat scutecul două săptămâni. Pedeapsa primită de femeie

Declanșarea avalanșelor e probabilă chiar și la o supraîncărcare slabă a stratului iar pe numeroase pante sunt condiții inclusiv pentru declanșarea unor avalanșe de mari dimensiuni.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă s-a stabilizat ușor, dar se menține relativ instabil în partea sa superioară, îndeosebi pe pantele mai înclinate unde iar declanșările de avalanșe sunt posibile chiar și la supraîncărcări slabe.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, stratul s-a umezit și tasat ușor, iar la suprafață s-au format cruste subțiri de gheață peste care se vor depune aproximativ 10 cm de zăpadă proaspătă. Stratul se menține instabil în partea sa superioară, unde este prezent un segment de aproximativ 20-30 cm care prezintă încă rezistență scăzută. În profunzime regăsim plăci de vânt, mai ales pe versanții cu expoziție sudică și estică. Declanșarea avalanșelor e probabilă chiar și printr-o supraîncărcare slabă a stratului.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă s-a consolisat ușor, iar la suprafață s-au format cruste de gheață. Declanșările de avalanșe sunt posibile la supraîncărcări slabe, pe pantele suficient de înclinate.

Citeste si  Ce schimbare! Nicoleta Luciu s-a apucat de dieta si slabeste 1 kg la doua zile. Uite cat de bine arata acum

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu – Godeanu: risc însemnat

La suprafața stratului sunt formate cruste subțiri de gheață, iar primii 10-15 cm de zăpadă prezintă rezistență scăzută. În interiorul stratului sunt prezente numeroase plăci de vânt, cruste de gheață și segmente cu rezistență scăzută formate din cristale fațetate sau rotunde. Vântul a favorizat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate, iar în cazuri izolate vor fi posibile şi declanşări spontane de avalanşe.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng – Șureanu: risc însemnat

Stratul de zăpadă s-a tasat și umezit ușor, iar la suprafață s-au format cruste de gheață. Stratul se menține relativ instabil, format preponderent din cristale fine în partea superioară, iar la interior regăsim numeroase plăci de vânt, în special pe versanții sudici și estici, la peste 1800 m. În zonele adăpostite se întâlnesc depozite de zăpadă mai însemnate. Declanșarea avalanşelor va fi posibilă și la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate. În cazuri izolate se pot declanşa și avalanșe spontane care să angreneze stratul instabil de la suprafață constituit din ultimele ninsori.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa – Muntele Mare: risc moderat

Citeste si  HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 17 FEBRUARIE 2019. VĂRSĂTORII INTRĂ ÎN CONFLICTE

Stratul de zăpadă măsoară în medie 60 cm. La suprafață prezintă cruste de gheață. Pe pantele cu grad de înclinare ridicat, stratul de zăpadă este mediu stabilizat. Declanşarea avalanşelor e posibilă la supraîncărcări mari (grupuri de turiști), pe pantele mai înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei): risc însemnat

În zonele adăpostite și pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă, cu rezistență relativ scăzută. La suprafață se regăsesc cruste subțiri de gheață, iar în interiorul stratului, numeroase plăci de vânt. Declanşarea avalanşelor este posibilă pe pantele mai înclinate sau în zonele cu depozite mai însemnate de zăpadă, inclusiv la supraîncărcări slabe.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munților Călimani – Bistriței – Ceahlău): risc însemnat

La altitudini de peste 1800 m stratul este mediu stabilizat. Mai ales pe versanții sudici și estici sunt formate plăci de vânt. Pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate din zonele înalte.

Loading...